Excursie Lepsa August 2011

...Am tot amanat sa scriu pe blog despre ultima iesire cu Scoala Moto Louis, dar daca mai astept mult trece timpul si vine urmatoarea excursie...

Asa incepea postul scris in Word despre excursia la Lepsa din luna August 2011. Intre timp au mai fost trei excrusii: la Vidraru, Doftana si Sambata de Sus. Anul a trecut si in cele din urma mi-am gasit timp sa scriu. Prima parte a postului este scrisa acum 6 luni asa ca este mai detaliata :)

Asadar a venit ziua de sambata, 06 august. Stabilisem cu cateva zile inainte ca intalnirea sa fie in poligonul de la Bucur Obor la ora 8 dimineata ca la 8,30 sa plecam. Cam devreme pentru unii (care la 3 noaptea erau pe Fb si dadeau mesaje ca nu au somn :D.) dar pana la urma am ajuns toti la ora fixata.
Mi-am pregatit de seara lista actualizata cu persoanele care merg, lista care teoretic era gata de doua saptamani dar care a suferit modificari pana vineri inclusiv, cand s-au eliberat 3 camere pentru a fi ocupate foarte repede de cei care s-au hotarat in ultimul moment, rucsacul, protectiile si combinezonul de ploaie. Am zis sa fiu precauta deoarece toata saptamana fusese innorat iar prognoza meteo o dadea cu sanse de precipitatii 10% in cursul diminetii.
Ajung in poligon pe la 8 si 5, cu plinul facut si cu gandul sa fac o.. o... o ... o SEDINTA. Dar ce sa vezi? Cat m-am foit eu cu Strumf sa luam chitul de pana, sculele, chingi si alte d'astea, Marius a sunat strangerea si a facut sedinta. Bineninteles ca urmarea acestei sedinte a fost o alta in benzinarie :) Sa respectam traditia :D.

Grup de 30 de motociclete si 3 masini (sotia lu' Marius, Dom' Profesor si Feli). Marius decide ca doua masini sa mearga in fata coloanei pentru a mentine viteza constanta iar Feli sa sa ne filmeze din masina.
Agitatie mare, emotii multe, gandul la baza de tratament de la Lepsa, Hai la drum! Toti cu zambetul pe fata, eu cu Strumf ne cuplam castile pentru a putea comunica si pornim motoarele. Mergem 200 m, facem dreapta spre Baicului si cand, STOP. S-a oprit grupul. Ce s-a intamplat? A cazut cineva? Accident? A intrat cineva cu masina in grup? Opreste motorul, pune-l pe cric, da-te repede jos si fugi in fata. Cand ce sa vezi, Tazz Motanul a fost alergat de un caine (ceva normal ca un caine sa alerge o pisica :)))). Nu doar ca l-a alergat dar avut o tentativa nereusita de suicid si s-a bagat sub rotile motorului. Urmari: suport scarita dreapta rupt inclusiv frana spate care are aceeasi prindere. Tazz e ok, viteza fiind de 10km/h, dar motorul necesita reparatii. Ii sugeram sa lase motorul in poligon si sa mearga pasager dar nu vrea, avand permis de cativa ani decide sa se duca sa isi sudeze scarita si sa vina dupa noi. Ok, plecam.
Pana in Voluntari fiecare merge cum poate din cauza semafoarelor, trecerilor de pietoni, a traficului in general si facem regruparea intr-o benzinarie. Astepam, asteptam si iar asteptam sa apara toti. Strumf cu vreo 4 nu apar. Eu, din cauza distantei, pierdusem legatura cu el inca din Colentina, asa ca decidem sa il sunam.
eu - Ce faci? Unde esti?
Strumf - In poligon?
Eu - Unde?
Strumf - In poligon. Cand sa plecam de la incidentul cu cainele, motocicleta Cristinei n-a mai plecat si ne-am intors in poligon sa vedem ce are. S-a ars o siguranta si cred ca este mai bine sa o lasam aici pentru ca s-ar putea sa aiba si alte probleme.
Eu - Lasa motoicleta in poligon, ia-o pasagera si veniti in Voluntari, ne gasiti in prima benzinarie.

Daca tot stateam in benzinarie, ce m-am gandit, ia sa fac eu o sedinta :D. Multi isi doreau asta :D. O asteptau de cand am plecat :D. Le explic una alta, treaba cu zig-zagul, cu grija fata de cel din spate, cu asiguratul si alte d'astea. Mai o cafeluta, mai o gustarica, vine si micul grup ramas in urma.

Echiparea, plecam la drum. Viteza de croaziera 70km/h WOW. Cam asa se intampla de fiecare data, tinand cont ca multi sunt la primul lor drum in afara Bucurestiului, alti au doar cateva zile de permis. Mai cu pauze de fumat, de udat, de macat, fiecare cu nevoile lui, ne apropiem de Lepsa. Cu vreo 30 de km inainte de a ajunge la destinatie se strica drumul (a se citi nu mai exista asfalt, plin de gropi si pietris). Offroad-ul se termina chiar la intrarea in Lepsa, unde se afla si Hotelul Tresor, baza noastra de tratament pentru urmatoarele doua zile.

La acest Hotel nu va recomand decat sa va cazati, macarea, daca exista, este de proasta calitate, iar cunostintele de management turistic ale administratorilor tind spre ZERO. Desi anuntasem ca suntem vreo 50 de persoane, vom ajunge in jurul orei 15 si ca vrem sa mancam, mancarea a fost pentru cine a apucat, adica vreo 30 de persoane. Motivatia aministratorei a fost ca: " Nici nu ne-am asteptat sa avem asa multi clienti azi si s-a teminat mancarea" Bine, bine, dar stiati ca urmeaza sa va vina un grup de 50 de persoane care se vor caza aici, noi ce mancam, coaja de copac? Bine ca aveam ceai de struguri si sirop de visine.

Pe seara, o parte din grup, am plecat agale spre cascada. Nimic impresionant. Frig. Omul isi marcase locul. plin de sticle, ambalaje, etc.
Mai un ras, mai o vorba, mai o cana de ceai, trece seara usor, ne intreptam spre hotel unde urma sa facem focul. In planul nostru maret de a petrece seara la foc intervine domnul administrator care hotaraste sa ne stinga focul pe la unu noaptea ca e prea traziu si este cazul sa ne bagam la culcare. Nu focul era problema ci faptul ca s-a inchis barul pe la doua noaptea. Plecam dezamagiti spre camere cu gandul ca dimineata sa ii spunem administatorului ca nu este o atitudine normala.
Am uitat sa mentionez ca pe langa pretul de cazare, domnul administrator ne-a cerut sa achitam 40 lei de persoana reprezentand bonuri valorice pentru mancare. Care mancare?
Dimineata (pentru unii ora 8 pentru altii ora 12) coboram sa mancam, sa bem o cafeluta si sa sa facem planul pentru urmatoarele ore, pana la plecare. Decidem sa plecam spre manastire si apoi pe la pastravarie.

La intoarcere ne facem bagajele, poza de grup cu motoarele, la care au lipsit cateva persoane asa ca mai facem o poza de grup fara motoare la care au lipsit alte persoane . Cu lenea binecunoscuta si prezenta de fiecare data la plecare, ne echipam si plecam spre Bucuresti. Toata foamea acumulata la lepsa am reusit sa ne-o potolim la intrarea in Ramnicu Sarat, unde am fost serviti foarte repede, desi nu anuntasem ca vom veni in numar mare, mancarea a vost variata (peste 7 feluri de ciorbe/supe si peste 15 feluri de mancare). Mancarea foarte buna si preturi decente. RECOMANDAM.
Ajungem in Bucuresti pe inserat, cu gandul la urmatoarea excursie.